Hannah Hoch (1889-1978) - colajul din grupul de über-macho dadaist berlinez

Hannah Hoch (1889-1978) este, probabil, cel mai important artist german al modernismului clasic, a cărui activitate în ultimii ani, a găsit, de asemenea, aprecierea internaţională. O monografie recentă despre viata si opera lui Hoch lansată pe piaţa germană prezintă aproximativ 160 de lucrări din toate perioadele de lucru şi diversitatea extraordinară a artistului creator. Incepînd cu montaje de fotografii din perioada Dada se trece la lucrările Pop Art şi adezivele inspirate din anii 1960 combinate într-un  colaj, ca o expresie autentică de o atenţie specială Hoch. Lucrări cheie sînt operele sale pitoreşti din anii de după perioada Dada, precum şi colajele în forme jucăuşe, experimente şi exemple de abstractizare lirică, din perioada postbelică. Această biografie foarte bogat ilustrată se deschide cu fotografii personale, extrase din corespondenţa şi notele personale ale lui Hannah Hoch, de fapt o privire în viaţa intimă a unui artist.

Dintre toţi practicanţii de fotomontaj, Hannah Hoch are una dintre cele mai inovatoare tehnici, în mod constant şi inteligent. Cu toate acestea, în ciuda carierei sale prodigioasă, care a durat peste o jumătate de secol, Hoch a fost clasificată doar ca un simplu dadaist minor, o moştenire nefericită din perioada sa timpurie cu grupul de über-macho dadaist din Berlin. Hannah Hoch a fost una dintre figurile de frunte în mişcarea Dada la Berlin, care a examinat critic conflictele sociale în tanara Republica de la Weimar în perioada de după Primul Război Mondial. Dadaiştii, care au promovat tehnica colajului prin care artiştii taie imagini existente, precum şi reproduceri de ziare tipărite, numai pentru a le recombina şi reasambla. Această tehnică a colajului a fost deosebit de potrivita pentru mişcarea artistilor tineri deoarece a permis acestora să disece - literalmente - şi sa dezvăluie starea de lucruri negativă în cadrul societăţii.

Viaţa şi perioada dadaistă

Hannah Hoch sa nascut în Gotha, Germania. Între anii 1912-1914 a studiat la Colegiul de Arte si Meserii din Berlin, sub îndrumarea lui Harold Bergen. A ales să studieze designul şi artele grafice, mai degrabă decât de arte plastice. În 1914, la începutul primului război mondial, Hannah Hoch pleaca de la şcoală pentru a lucra in rindurile voluntarilor de la Crucea Roşie. În 1915 sa întors la colaegiu şi intra apoi la sectia de grafica a Institutului Naţional de Arte şi Meserii. De asemenea, în 1915, se împriteneşte cu influentul Raoul Hausmann, un membru al mişcării Dada la Berlin. Implicarea lui Hannah Hoch în mişcarea dadaistă din Berlin a început serios în 1919. După şcoală, ea a lucrat in departamentul de obiecte de artizanat pentru Ullstein Verlag [Press Ullstein], proiectare tipare de îmbrăcăminte şi de broderie pentru Die Dame [Lady] şi Die Praktische Berlinerin [ghid practic pentru femei].Influenţa acestei activităţi timpurii şi de formare poate fi văzut în lucrările ei mai târziu care fac referiri la modele de rochie şi textile. Între anii 1926 şi 1929 a trăit şi a lucrat în Ţările de Jos. Hannah Hoch a avut mulţi prieteni influenţi de-a lungul anilor, printre care se numără Kurt Schwitters şi Piet Mondrian. Hausmann, împreună cu Hoch, a fost unul dintre primii pionieri ai formei de arta care avea să fie cunoscut sub numele de fotomontaj.

Ipocrizia Dada în colaj

În timp ce dadaiştii au fost reticenţi să includă în mod clar o femeie în rândurile lor, Hans Richter a descris contribuţia lui Hannah Hoch la mişcarea Dada ca "sandwich-uri, bere şi cafea”. Artista a fost femeie singuratică printre grupul dadaiştilor din Berlin, deşi Sophie Tauber, Beatrice Lemn şi baroneasa Altele von Freytag-Loringhoven au fost, de asemenea, membre ale acestuia.  (dacă este trecut cu vederea), cifrele Dada. Hannah Hoch relatează ipocrizia grupului Dada din Berlin şi societatea germană în ansamblu, în fotomontaj ei, Da-Dandy.

În lucrarea "Jurnaliştii", datând din 1925, Hoch a folosit tehnica dadaista de fotomontaj. Colajul surprinde şase bărbaţi, pe un fundal de diferite culori, compuşi din elemente diverse. Bărbaţii sînt asamblaţi din diferite părţi: capul nu se potriveşte firesc pe corp deoarece sînt prea mari. Feţele sînt, de asemenea, înstrăinate - în diferite grade. Nasurile sînt nefiresc de mari, la fel şi urechile, permiţînd asociaţii de multiple. Nasul nerealist de mare, de exemplu, ar putea fi o referire la capacitatea jurnaliştilor de a urmări doar elementele senzaţionale de ştiri şi a le distorsiona.

 

 http://venetianred.net/2010/01/16/hannah-hoch-the-good-girl-with-big-scissors-part-i/

http://en.wikipedia.org/wiki/Hannah_H%C3%B6ch

http://homepage.ntlworld.com/davepalmer/cutandpaste/hoch.html