marți, 11 septembrie 2012

Despre colaj şi tehnicile colajului, despre arta colajului şi istoria sa

COLÁJ, colaje, s.n. - Procedeu artistic care constă în compunerea unui tablou prin lipirea laolaltă a unor elemente eterogene (un sistem constituit din mai multe elemente de origine sau natură diferită); - Din fr. collage.

COLÁJ s.n. (Franţuzism) 1. Legătură permanentă nematrimonială; concubinaj. 2. Procedeu de execuţie a unor lucrări de pictură sau de ornamentaţie prin lipirea sau alipirea a diferite materiale sau elemente. 3. Spectacol de teatru alcătuit din diferite fragmente. 4. Operaţie de încorporare în anumite mase alimentare a unor substanţe. Colajul sucurilor = completare a limpezirii enzimatice prin adăugare de gelatină alimentară. [fr. collage].


Colajul – joc extrem de popular în saloanele din epocile Victoriană şi Edwardiană

Colajul are o istorie lungă, primele exemple care au supravieţuit fiind 12 suluri japoneze caligrafice. Odata însă cu inventarea fotografiei, la mijlocul secolului al 19-lea, collaging-ul din fanteziile fotografice a devenit un joc extrem de popular în saloanele din epocile Victoriană şi Edwardiană. În 1912, Picasso şi Braque au fost artiştii care au introdus colajul în lumea operelor de artă. Colajul reprezintă astfel un pas înainte fără precedent în a aduce arta şi viaţa mai aproape de o experienţa simultană. El trebuie înţeles nu doar ca o tehnică a punerii laolaltă a unor fragmente, ci şi ca un mod de a ne diseca ori chestiona personalitatea, de a analiza viaţa, desfăşurarea ei în lumea contemporană. Colajul reprezintă astfel o formă de manifestare artistică, specifică în special artelor vizuale, care presupune îmbinarea mai multor elemente pentru a rezulta opera de artă în sine. Din punct de vedere etimologic, cuvîntul colaj provine din limba franceză unde “à coller” înseamnă “a lipi”.


Scurtă istorie a colajului


Deşi colajul pare a reprezenta un mijloc recent de exprimare artistică, primele tehnici ale colajului au apărut se pare în Antichitate, mai precis în China, în jurul anului 200 i.Hr. Primele manifestări tind să aibă loc odată cu descoperirea hîrtiei în China sub forme limitate, pînă cînd, în secolul X, caligrafii japonezi au început să îşi lipească stampele pe un alt strat de hîrtie pentru o rezistenţă mai bună.

Cu toate acestea, colajul nu avea o funcţie artistică la acea perioadă iar istoria sa pînă în jurul secolului al X-lea a rămas obscură. Tehnicile colajului s-au dezvoltat în perioada medievală, mai precis pe teritoriul Europei în jurul secolului al XIII-lea, cînd foiţe de aur încep să fie aplicate picturilor din marile catedrale, între secolele al XV-lea – al XVI-lea. Tot în această perioadă încep să fie aplicate pietre şi metale preţioase picturilor religioase, icoanelor dar şi anumitor piese vestimentare specifice persoanelor cu o anumită putere religioasă sau politică. În secolul al XIX-lea tehnici ale colajului încep să fie cunoscute şi folosite nu doar în domeniul artistic, ci şi în scop personal, fiind aplicate albumelor de familie.

Chiar dacă tehnicile colajului au fost folosite înainte de secolul al XIX-lea, acesta nu a fost considerat ca fiind un mijloc de exprimare artistică pînă la începutul secolului XX, el făcînd parte cu precădere din primele etape ale modernismului. Conform instituţiei supreme care găzduieşte operele de artă aflate pe teritoriul Marii Britanii, Tate Gallery, colajul a fost folosit pentru întîia oară de către artişti la începutul secolului XX. Conform documentelor aflate în cadul Muzeului Guggenheim, colajul reprezintă o formă de manifestare artistică asociată începuturilor modernismului şi presupune un concept mult mai complex decît simpla alăturare a unor elemente pentru a forma un tot. Artiştii menţionaţi anterior, Braque și Picasso, au alăturat picturilor lor nişte petice care efectiv au schimbat întregul mesaj. Din acest punct de vedere artiştii au evaluat relaţia dintre pictură şi sculptură, avînd în vedere că elementele acestui mijloc de exprimare artistică imbinau armonios atît tehnica picturii, cît şi tehnici ale sculpturii.

Treptat, colajul a fost îmbrăţişat de către numeroşi artişti, devenind un veritabil mijloc de exprimare a ideilor, a mesajelor, sentimentelor şi emoţiilor. Elemente obişnuite, articole din ziare, fotografii şi picturi se îmbinau armonios pentru a transpune în plan artistic un nou mesaj, o nouă reinterpretare a valorilor. Artişti celebri ca Max Ernst, Pablo Picasso sau Hannah Höch au fost inspiraţi de tehnica colajului. Este vorba despre a folosi mai multe elemente - bucăţi de hîrtie colorată, articole din ziare, fotografii, textile, lemn şi altele - care, lipite, creeze un nou întreg. Arta colajului îşi asumă rolul uneia dintre cele mai importante inovaţii artistice formale ale secolului XX.

Colajul în pictură


După cum aţi putut observa şi din rîndurile anterioare, colajul s-a manifestat ca parte a modernismului în pictură înainte de toate, iar reprezentaţii de seamă ai colajului sînt pictorii care aparţin cubismului: Georges Braque şi Pablo Picasso. Se presupune că primul care a folosit această tehnică a colajului în pictura cu ulei a fost Pablo Picasso. Conform criticilor de artă, Georges Braque a fost inspirat de tehnica folosită de către Picasso şi a aplicat-o propriilor opere de artă. Desenele lui Braque erau realizate prin alipirea unor alte elemente care au creat un puternic impact în domeniul artistic. Artiştii suprarealişti au profitat la maximum de tehnicile colajului. Cubomania reprezintă o tehnică a colajului specifică acestei perioade. Aceasta constă în tăierea unei imagini în pătrate de diferite dimensiuni, după care acestea erau reorganizate haotic. Această tehnică este una foarte interesantă, iar impactul său asupra artei în general a fost unul impresionant.



Şi arta pop a îmbrăţişat interesantele tehnici ale colajului. Galeria Sidney Janis a găzduit în luna 


Tehnici moderne ale colajului

Decupajul reprezintă tot o tehnică a colajului care a luat naştere la începutul secolului XX. Această tehnică poate fi considerată un adevărat meştesug. Presupune alipirea elementelor unor picturi pe un anumit obiect, după care obiectul respectiv poate fi lăcuit. Scopul principal al acestei tehnici este acela de a conferi adîncime imaginii. Chiar dacă la început decupajul a fost considerat un stil abstract, treptat a devenit o tehnică foarte interesantă, aplicată în mai multe domenii. O altă tehnică a colajului este fotomontajul şi presupune, după cum spune şi numele, folosirea mai multor fotografii sau a unor părţi din fotografii pentru a crea o operă de artă. Fotomontajul reprezintă o tehnică a colajului folosită foarte des şi în prezent însă, dacă în trecut artiştii decupau imaginile, acest lucru se realizează în momentul de faţă cu ajutorul diverselor programe pe calculator, mai ales că fotografia digitală a evoluat atît de mult. Fotomontajul este folosit în prezent în foarte multe domenii, dar mai ales în cel comercial.


Colajul cu lemn
În afara colajului realizat cu elemente din hîrtie, mai tîrziu a luat naştere şi colajul realizat din elemente din lemn. Kurt Schwitters este cel care a început să experimenteze în jurul anului 1920 colajul din lemn. Cu toate acestea, se presupune că folosirea lemnului datează încă din timpul începutului colajului modern pe hîrtie, atunci cînd Georges Braque a lipit pe picturile sale bucăţi de lemn de stejar. Colajul cu elemente din lemn a făcut ca această tehnică să caracterizeze nu doar pictura, ci şi sculptura.





Tehnici moderne ale colajului
Decupajul reprezintă tot o tehnică a colajului care a luat naştere la începutul secolului XX. Această tehnică poate fi considerată un adevărat meştesug. Presupune alipirea elementelor unor picturi pe un anumit obiect, după care obiectul respectiv poate fi lăcuit. Scopul principal al acestei tehnici este acela de a conferi adîncime imaginii. Chiar daca la început decupajul a fost considerat un stil abstract, treptat a devenit o tehnică foarte interesantă, aplicată în mai multe domenii. O altă tehnică interesantă a colajului este fotomontajul şi presupune, după cum spune şi numele, folosirea mai multor fotografii sau a unor părţi din fotografii pentru a crea o operă de artă. Fotomontajul reprezintă o tehnică a colajului folosită foarte des şi în prezent însă, dacă în trecut artiştii decupau imaginile, acest lucru se realizează în momentul de faţă cu ajutorul diverselor programe pe calculator, mai ales că fotografia digitală a evoluat atît de mult. Fotomonatajul este folosit în prezent în foarte multe domenii, dar mai ales în cel comercial.


Eu fac decupaj şi fotomontaj manual, nu pe calculator. Colaj din hîrtie. Mă consider un povestitor în imagini. Decupez imaginile din reviste, printuri, ziare şi le lipesc apoi într-o altă perspectivă realizînd o altă poveste. Nu pot spune exact cum îmi vine să aşez imaginile decupate pentru că atunci cînd lucrez mă conectez la ceva ce nu pot explica. Lucrarea este gata cînd simt că toate imaginile sînt aşezate exact în locul lor. Povestea pe care o concept se formează în momentul cînd mă apuc de lucru.





Realizarea colajelor poate reprezenta o activitate interesantă pentru oricine iubeşte creativitatea. Colajul reprezintă o artă în adevăratul sens al cuvîntului, însă în acelaşi timp este o metodă inedită de a pune imaginaţia şi creativitatea la încercare. Scopul principal al colajelor, ca al tuturor artelor de altfel, este acela de a exprima un mesaj şi de a transmite emoţii, trăiri şi sentimente. Alegeţi materialele pe care le doriţi, hîrtie colorată, bucăţi de material textil, imagini şi articole din reviste şi ziare precum şi alte elemente, şi puneţi-vă imaginaţia la încercare. Această activitate poate fi plăcută şi foarte educativă şi pentru cei mici. Colajul reprezintă aşadar un mijloc modern de exprimare artistică prin care oricine îşi poate cultiva imaginaţia şi spiritul creativ. (articol preluat de pe: http://dli.ro/colajul.html)


Colajul şi începutul artei Pop

Principiul colajului devine centrul de interes în manifestările artei secolului XX, ca artă formală realizată din ansamblarea diferitor structuri materiale, astfel compoziţia plastică luînd o nouă formă. Experţii susţin că folosirea colajului, în adevăratul sens al cuvîntului, are loc abia după anii 1900, în raport cu începuturile modernismului şi depăşeste pricipiul de simplă alăturare prin lipire a unui obiect de altul. 

Şi arta pop a îmbrăţişat interesantele tehnici ale colajului. Galeria Sidney Janis a găzduit, în luna noiembrie a anului 1962, o impresionantă galerie de artă pop care cuprindea opere de artă a unor artişti precum Tom Wesselmann, Robert Indiana, Claes Oldenburg şi Andy Warhol. Acesta a fost punctul de plecare al artei pop, multe dintre operele de artă gazduite în cadrul acestei expoziţii cultivînd diverse metode ale colajului. O tehnică des întîlnită este aceea a aplicarii unor elemente care aparţin unei alte picturi pe alte picturi întregi.

După cel de-al doilea război mondial, atît în Statele Unite cît şi în Marea Britanie, dar şi în întreaga Europă triumfă mişcarea artistică cunoscută drept expresionism abstract. Cu timpul această direcţie începe să-şi piardă elanul iniţial, iar unii dintre creatorii săi par să fie din ce în ce mai dezamăgiţi de aceasta. Astfel, se pregăteşte terenul pentru apariţia unei noi forme de expresie în artă, care va primi numele de "Pop art". Apariţia curentului Pop art este în mare măsură legată de creaţia a doi artişti neodadaişti: Jasper Jones şi Robert Rauschenberg. În anii cincizeci, aceşti artişti introduc în artă obiecte de uz cotidian, în mod direct sau doar imaginea lor. Avînd în vedere formatul lor, nu ne dăm seama dacă este vorba despre planşe autentice sau despre opera unui pictor. Următoarea idee a lui Jones o reprezintă sculpturile în bronz care imită cutii de conserve sau alte obiecte uzuale. Începînd din anul 1953, Rauschenberg creează numeroase colaje ale căror rădăcini se află în cubism şi în operele lui Marcel Duchamp. El este şi inventatorul aşa numitelor "combined paintings", care constau în amestecul diverselor obiecte (ex.: firme, sticle, fotografii etc.) pe suprafeţele pictate, rezultînd un fel de colaje tridimensionale. (informaţii preluate de pe: http://www.cursuriauto.ro/ce-este-colajul-87.html)

Un comentariu:

Gabriela spunea...

Buna Carmen,
nu am gasit printre articole ceva ce m-ar interesa si ti-as sugera sa tratezi intr-o postare, respectiv cum faci - la propriu - un colaj: ce materiale folosesti, si ce tips & tricks ai da unui invatacel? :) La cat de vasta este experienta ta, cateva ponturi (pentru evitarea unor greseli frecvente sau capcane, daca sunt, sau in general pentru un finisaj profesionist al lucrarii) chiar ar fi de folos cuiva care se gandeste sa incerce si tehnica asta.
In caz ca ai scris deja despre asta (si n-am gasit eu), imi cer scuze si abia astept sa citesc articolul.
Mult spor in continuare, e inspiranta munca ta! :)

A ntonim la a nonim        „A ntonim la a nonim” este un proiect al artistei Carmen Maftei care își propune să releve o altă perspe...