luni, 14 mai 2012

2007 - un an al colajelor CarmenM

Da, 2007 a fost un an in care am lucrat foarte multe colaje. Multe dintre ele au fost dedicate unei expozitii la Hotelul Unirea din Iasi. A fost prima data cind imi vedeam colajele inramate. Sa stiti ca rama pune in evidenta o lucrare si ii da valoare si mai mare. Bineinteles, ma refer aici la efectul vizual. Oricum, colajele mele arata nemaipomenit inramate. Mai jos aveti citeva dintre colajele din acea expozitie.























 



vineri, 11 mai 2012

Hannah Hoch (1889-1978) - colajul din grupul de über-macho dadaist berlinez


Hannah Hoch (1889-1978) este, probabil, cel mai important artist german al modernismului clasic, a cărui activitate în ultimii ani, a găsit, de asemenea, aprecierea internaţională. O monografie recentă despre viata si opera lui Hoch lansată pe piaţa germană prezintă aproximativ 160 de lucrări din toate perioadele de lucru şi diversitatea extraordinară a artistului creator. Incepînd cu montaje de fotografii din perioada Dada se trece la lucrările Pop Art şi adezivele inspirate din anii 1960 combinate într-un  colaj, ca o expresie autentică de o atenţie specială Hoch. Lucrări cheie sînt operele sale pitoreşti din anii de după perioada Dada, precum şi colajele în forme jucăuşe, experimente şi exemple de abstractizare lirică, din perioada postbelică. Această biografie foarte bogat ilustrată se deschide cu fotografii personale, extrase din corespondenţa şi notele personale ale lui Hannah Hoch, de fapt o privire în viaţa intimă a unui artist.



Dintre toţi practicanţii de fotomontaj, Hannah Hoch are una dintre cele mai inovatoare tehnici, în mod constant şi inteligent. Cu toate acestea, în ciuda carierei sale prodigioasă, care a durat peste o jumătate de secol, Hoch a fost clasificată doar ca un simplu dadaist minor, o moştenire nefericită din perioada sa timpurie cu grupul de über-macho dadaist din Berlin. Hannah Hoch a fost una dintre figurile de frunte în mişcarea Dada la Berlin, care a examinat critic conflictele sociale în tanara Republica de la Weimar în perioada de după Primul Război Mondial. Dadaiştii, care au promovat tehnica colajului prin care artiştii taie imagini existente, precum şi reproduceri de ziare tipărite, numai pentru a le recombina şi reasambla. Această tehnică a colajului a fost deosebit de potrivita pentru mişcarea artistilor tineri deoarece a permis acestora să disece - literalmente - şi sa dezvăluie starea de lucruri negativă în cadrul societăţii.

Viaţa şi perioada dadaistă

Hannah Hoch sa nascut în Gotha, Germania. Între anii 1912-1914 a studiat la Colegiul de Arte si Meserii din Berlin, sub îndrumarea lui Harold Bergen. A ales să studieze designul şi artele grafice, mai degrabă decât de arte plastice. În 1914, la începutul primului război mondial, Hannah Hoch pleaca de la şcoală pentru a lucra in rindurile voluntarilor de la Crucea Roşie. În 1915 sa întors la colaegiu şi intra apoi la sectia de grafica a Institutului Naţional de Arte şi Meserii. De asemenea, în 1915, se împriteneşte cu influentul Raoul Hausmann, un membru al mişcării Dada la Berlin. Implicarea lui Hannah Hoch în mişcarea dadaistă din Berlin a început serios în 1919. După şcoală, ea a lucrat in departamentul de obiecte de artizanat pentru Ullstein Verlag [Press Ullstein], proiectare tipare de îmbrăcăminte şi de broderie pentru Die Dame [Lady] şi Die Praktische Berlinerin [ghid practic pentru femei].Influenţa acestei activităţi timpurii şi de formare poate fi văzut în lucrările ei mai târziu care fac referiri la modele de rochie şi textile. Între anii 1926 şi 1929 a trăit şi a lucrat în Ţările de Jos. Hannah Hoch a avut mulţi prieteni influenţi de-a lungul anilor, printre care se numără Kurt Schwitters şi Piet Mondrian. Hausmann, împreună cu Hoch, a fost unul dintre primii pionieri ai formei de arta care avea să fie cunoscut sub numele de fotomontaj.






Ipocrizia Dada în colaj

În timp ce dadaiştii au fost reticenţi să includă în mod clar o femeie în rândurile lor, Hans Richter a descris contribuţia lui Hannah Hoch la mişcarea Dada ca "sandwich-uri, bere şi cafea
”. Artista a fost femeie singuratică printre grupul dadaiştilor din Berlin, deşi Sophie Tauber, Beatrice Lemn şi baroneasa Altele von Freytag-Loringhoven au fost, de asemenea, membre ale acestuia.  (dacă este trecut cu vederea), cifrele Dada. Hannah Hoch relatează ipocrizia grupului Dada din Berlin şi societatea germană în ansamblu, în fotomontaj ei, Da-Dandy.

În lucrarea "Jurnaliştii", datând din 1925, Hoch a folosit tehnica dadaista de fotomontaj. Colajul surprinde şase bărbaţi, pe un fundal de diferite culori, compuşi din elemente diverse. Bărbaţii sînt asamblaţi din diferite părţi: capul nu se potriveşte firesc pe corp deoarece sînt prea mari. Feţele sînt, de asemenea, înstrăinate - în diferite grade. Nasurile sînt nefiresc de mari, la fel şi urechile, permiţînd asociaţii de multiple. Nasul nerealist de mare, de exemplu, ar putea fi o referire la capacitatea jurnaliştilor de a urmări doar elementele senzaţionale de ştiri şi a le distorsiona.



 



 http://venetianred.net/2010/01/16/hannah-hoch-the-good-girl-with-big-scissors-part-i/

http://en.wikipedia.org/wiki/Hannah_H%C3%B6ch

http://homepage.ntlworld.com/davepalmer/cutandpaste/hoch.html

miercuri, 9 mai 2012

Mugur Kreiss - dincolo de realitate


Zeite, icari, zane… In general personaje imaginare, intr-o realitate pe care ti-o poti construi singur si unde totul este permis. Aripi, imbracaminte extravaganta, texturi si culori alaturate in puzzle-uri irepetabile. De ce? Pentru ca este vorba despre colaj. Bucatele de fotografii de pe pagini lucioase de reviste isi gasesc un nou rost, rupte din contextul lor: acela de a forma altceva. Faianta, sticla, lemnul, tesaturile devin astfel piele, pene, rochii bogate, bijuterii…

Totul porneste de la o fotografie, de la un detaliu care impresioneaza in sine. In jurul acestui prim element se tese povestea. O figura expresiva, artistic surprinsa, poate deveni o Zeita incasa a Lunii, o Printesa exuberanta, un Icar neinfrant inca, o Batrana inteleapta…

Imaginatia ii adauga aripi, culori si elemente care te trec dincolo de realitate. Titlul lucrarii nici nu este important, de fapt; ceea ce vezi te conduce in propriul “dincolo”, in propria realitate paralela. Zeita incasa se poate transforma pe data intr-o fata nefericita pentru ca nu poate zbura cu aripile-i prea mici, exuberanta Printesei se transforma intr-un rasfat baroc greu de suportat, Icarul devine un inger razbunator, iar Batrana pare de-a dreptul zeflemitoare…

Inspiratia vine si pleaca – de altfel, ca in orice forma de creatie artistica. Influentele se schimba si ele – de la Klimt la mozaicurile lui Gaudi – in functie de starea de moment si de ultimele lucruri vazute, traite, simtite. Ce ramane munca imensa facuta cu mare rabdare, al carei loc este luat imediat de oboseala placuta a finalului. Cea mai mare bucurie? Personajele de dincolo de realitate care se supun starii pe care o ai atunci cand le privesti. O realitate asemanatoare cu viata. Cu bune si cu rele. (http://analize-si-fapte.com)

Mai multe pe blogul artistului (http://www.mkdesign.ro)



(In rindurile urmatoare am postat un interviu lui arhitectului Mugur Kreiss preluat de pe www.arhimag.ro)



Arhitect Magazin - De ce colaj?
Mugur Kreiss- Ideea a venit dupa ce am vazut un Klimt original. Apoi am fost la Barcelona, unde am vazut de aproape mozaicurile lui Gaudi. M-am gandit mult timp la o alta posibilitate de a ajunge la aceleasi efecte decorative fara a utiliza acuarele, culori pe baza de ulei sau acrilice. Asa am ajuns la colaj. Fac asta in timpul meu liber, pentru a ma relaxa, desi nu pot sta linistit pana cand nu termin lucrarea; lucrez pana noaptea tarziu si, evident, obosesc. Insa e tipul de oboseala care imi place.
Arhitect Magazin - Cum iti alegi temele?
MK - Pornesc intotdeauna de la o fotografie care ma impresioneaza - o figura, o silueta. In jurul ei dezvolt o tema. Incerc sa induc o stare, asa ca personajele sunt de obicei legate de oniric si poveste: zane, icari, zeite imaginare. Intotdeauna trebuie sa fie ceva neasteptat, ceva care sa intrige si sa atraga, sa te faca sa incerci sa descoperi propria semnificatie a ceea ce vezi. Aleg gama de culori in functie de aceasta fotografie si in functie de ce vreau sa transmita lucrarea finala. De cele mai multe ori, ma gandesc pana “vad” in minte cum va arata colajul, insa se poate intampla sa schimb tema pe parcurs, influentat de vreo culoare sau textura.


Arhitect Magazin - Care sunt materialele?
MK - Nu am nevoie dacat de o plansa alba, cateva batoane de lipici si o stiva de reviste bine tiparite, pe hartie lucioasa, din care sa decupez ce imi trebuie. Caut in fiecare fotografie tiparita bucatica potrivita si o montez ca intr-un puzzle unic, irepetabil.




Arhitect Magazin - Poti face doua lucrari identice?
MK - Spuneam ca fiecare lucrare este unica. De ce? Pentru ca, in primul rand, m-as plictisi daca as face mai multe la fel. In al doilea rand, chiar daca as vrea, este imposibil: fotografia de la care pornesc se poate multiplica, insa ceea ce o inconjoara rezulta din inspiratia, de starea mea de moment si de revistele pe care le am la dispozitie. Evident, doua lucrari pot semana destul de tare, insa nu vor fi niciodata identice.
Arhitect Magazin - Cine este Mugur Kreiss?
Mugur Kreiss: arhitect, 40 de ani
Ocupatia: de 13 ani - art director al revistei CASA LUX; alte activitati: arhitectura si amenajari interioare
Pasiuni: design interior, desen, pictura, muzica
Ce imi place: echilibrul, bunul simt, caldura casei mele
Ce nu-mi place deloc: mitocania, fumul de tigara, zgomotul
As fi fericit daca: toti oamenii s-ar gandi putin si la cei din ju

http://www.arhimag.ro/Personaje-posibile---Evadare-din-realitate++articles+article.aid+10402.html 

marți, 8 mai 2012

CarmenM si Gustav Klimt….



Daca tot l-am prezentat pe pictorul meu preferat, Gustav Klimt, pot spune ca inspiratia lucrarilor sale s-a coborit si asupra mea, in colajele (collage) mele. Ei bine, am folosit picturile lui Gustav Klimt in unele colaje (collage) de-ale mele. Una dintre preferatele mele este lucrarea Copacul Vietii, (Tree of Life) si l-am transpus pentru un client decupind carton ondulat. Lucrarea are dimesiuni mari, 60/70 cm si am incercat sa creez o atmosfera fantastica printre crengile copacului. Gustav Klimt de altfel, este un pictor care si-a depasit cu mult epoca in care a trait si poate de aceea talentul sau extraordinar a scos la iveala o creatie care astazi este considerata “arta moderna”. Si asta desi el a fost contemporan cu artistii impresionisti. Am mai folosit o pictura a lui Gustav Klimt intr-un colaj (collage) facut unui medic obstetrician, la rugamintea unei bune prietene. Lucrarea “Maternitate” a lui Klimt mi s-a parut extraordinar de potrivia sa o includ in acest colaj (collage).



luni, 7 mai 2012

Ion Barladeanu - un artist al ironiei sortii


Despre Ion Barladeanu s-au scris multe atunci cind a fost scos in lumina reflectoarelor datorita colajelor sale. Descoperit intr-o ghena de gunoi, alaturi de mapa sa plina cu lucrari, Ion Barladeanu nu visa niciodata ca avea sa fie unul dintre cei mai controversati artisti ai Romaniei. Si il numesc artist pentru ca, desi foarte multi dintre cei cu studii in arta l-au scos din categoria artistilor doar pentru ca traia printre gunoaie si nu era “spalat” cu ani de studii si cizelat pe bancile unor facultati de arta. Llucrarile lui insa vorbesc despre arta, despre crativitate si despre partea frumoasa din acest om.

Personal, il admir pe acest artist pentru ca inteleg cum Creatorul nostru a tot si a toate reuseste sa dea har unui om ca sa iasa, prin imaginatie si creativitate, din realitatea sa cruda. Lucrarile lui Ion Barladeanu este arta si cine contesta acest lucru priveste doar “zdrentele” vietii lui Ion Barladeanu. Acest artist roman va fi apreciat la adevarata lui valoare poate dupa moartea lui, iar romanii se vor mindri cu numele sau peste zeci de ani. Este un artist cu nimic mai prejos decit cei din strainatate.

Ii dedic aceasta pagina artistului Ion Barladeanu si il trec printre marii artisti in colaj si fotomontaj din lume, atit de putini in aceasta arta frumoasa si extraordinara. Nu am sa comentez mai multe, ci am sa dau mai jos ceea ce a scris pe blogul sau Alexandra Grindean despre acest artist, multumindu-i in acest fel ca l-a tratat asa cum se cuvine talentului sau.

Culmea este ca, daca vei cauta pe google despre arta colajului vor apare foarte multe pagini in care se scrie despre Ion Barladeanu. Practic, el a devenit reprezentantul artei colajului in Romania. Nu e asa ca e o ironie a sortii?



 
Este povestea lui Ion Birladeanu. O poveste extraordinara, controversata in Romania, a unui artist care, la 60 de ani, dupa o viata in slujba Romaniei (ca si gropar, paznic si gunoier) a ajus sa-si expuna lucrarile artistice la Londra, alaturi de mari artisti ai lumii. Ion Birladeanu a ales ca metoda de exprimare arta colajului, mai bine zis fotomontaj,  iar in timp a realizat cateva lucrari exceptionale.



“Lucrarile artistului Ion Birladeanu au fost descoperite de galeristul Dan Popescu, in urma cu doi ani, in ghena unui bloc, iar artistul de peste 60 de ani a expus la Fred Gallery din Londra, alaturi de mari artisti care au marcat istoria artei”, spune Iulia Sima despre artist, pe blogul Alexandrei Grindean. Personalitatea si viata lui Ion Barladeanu, acest roman care a ales ca mijloc de expresie colajul, una dintre cele mai apreciate arte ale secolului 20, ne lasa cel putin uimiti.

Ion Barladeanu s-a nascut in 1946 si de mai bine de treizeci de ani a evitat sa devina un “cetatean onorabil”. Pe vremea comunismului a schimbat toate muncile posibile. La douazeci de ani pleaca din satul sau natal (Zapodeni, judetul Vaslui) si incepe sa munceasca la stuf in Tulcea sau docher in Constanta. In Bucuresti este pe rind gropar, taietor la gater, paznic sau muncitor necalificat la Casa Poporului. Dupa 1989 traieste din resurse marginale ocupindu-se ca un free lancer de selectarea gunoiului intr-o curte de bloc de pe strada Mosilor si face mici servicii locatarilor. Nu isi intemeiaza o familie si nu se mai angajeaza.



In lucrarile sale, Ion Barladeanu, acum reprezentat de galeria H’Art, a adus o critica ironica la adresa regimului comunist si mai apoi la adresa politicienilor post-revolutionari. Prin existenta lui, Ion Birladeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste si a realizat o serie de colaje unice. Si pana ca arta lui sa fie descoperita din intamplare si mai apoi aratat lumii intregi, Barladeanu isi arata lucrarile “doar citorva oameni destepti”.




Colajele acestui personaj interesant sunt prezentate acum, ca esentiale pentru arta colajului, alaturi de creatii ale unor artisti ca Marcel Duchamp sau Andy Warhol. Expozitia de la Londra este curatoriata de catre specialistul in colaj Pavel Zoubok.

http://alexandragrin.wordpress.com/2009/08/04/ion-birladeanu-romanii-l-au-facut-gropar-englezii-artist/

http://www.drivebyplanet.com/2010/02/ion-barladeanu-homeless-romanian-artist.html

http://www.hartgallery.ro/index.php?page=artist&id=11


Jordi Estivill – artistul colajelor din obiecte scoase din uz


Astazi prezint un artist spaniol cu niste creatii foarte frumoase si interesante. Este vorba despre Jordi Estivill, artistul colajelor din obiecte scoase din uz.



Jordi Estivill s-a nascut in Barcelona, in 1959. A studiat arta la Scoala de Massana în Barcelona – istoria sculpturii în tehnica de modelare la Şcoala de Arte şi Meserii din Barcelona. Este absolvent în artele spectacolului la  Institutul de Teatru din Barcelona. După ce a lucrat mai multi ani în teatru şi televiziune a ales să se dedice în totalitate artelor creative. În acest spaţiu de mare expresivitate lucrează, în principal, sculptura in teracota, pictura, ilustratie si exploreaza mai ales arta colajului şi arta asamblarii, devenind un expert real. Artistul spaniol foloseste foarte des materiale reciclate, cum ar fi lemn, carton, obiecte găsit, etc Metodele sale de lucru şi stilul vesel colorat este adesea influenţat de marii maeştri ai avangardele secolului XX care au transmis personalitatea lor pozitiva, comunicativitatea şi atentia la detaliu. Aceste calitati il identifică oriunde ar merge. Jordi Estivill a avut numeroase expoziţii în statul spaniol (Barcelona, Sevilla, Madrid), dar şi în străinătate (Bruxelles, Paris) fiind confirmat ca un artist matur şi confirmat.








Mai multe informatii pe

http://pulsobcn.com/tag/jordi-estivill/

http://www.jordiestivill.com/seccion.asp?0=2&1=420174&2=16830

vineri, 4 mai 2012

KEITH HARING - artistul graffiti – sarbatorit astazi de Google



Astazi se implinesc 54 de ani de la nasterea artistului graffiti Kaith Haring, sarbatorit de Google. Keith Haring s-a născut pe 4 mai 1958 în oraşul Reading din Pennsylvania, SUA şi a crescut în Kutztown cu mama sa, Joan Haring şi tatăl său, Haring Allen, un caricaturist. El a avut trei surori mai mici, Kay, Karen and Kristen. Interesant este faptul că părinţii săi au vrut neapărat ca numele tuturor copiilor să înceapă cu litera ''K''.

Majoritatea lucrărilor artistului graffiti sunt inspirate din viaţa oamenilor din New York, din gesturile pline de energie şi vitalitatea debordantă a acestora. Google a respectat stilul lui Keith Haring şi a realizat o grafică a logo-ului în acelaşi ton.

Haring a îndrăgit arta de la o vârstă fragedă. În perioada 1976-1978, el a studiat arta comercială la The Ivy School of Professional Art, o şcoală de artă din Pittsburgh. El şi-a pierdut repede interesul pentru arta comercială şi, în 1978, la vârsta de 19 ani, s-a mutat la New York, unde a studiat la Şcoala de Arte Frumoase. Aici, el a fost inspirat în special de graffiti.

Haring a atras pentru prima dată atenţia publicului prin desenele sale cu cretă realizate pe peroanele de la metroul new-yorkez. Arta sa se remarca prin folosirea de linii îndrăzneţe, culorii vii şi figuri active care transmit mesaje puternice despre viaţă şi unitate.

Aici l-a cunoscut pe Jean-Michel Basquiat, un alt ''artist al străzii'', poreclit ''copilul graffiti''. Cei doi sunt consideraţi primii artişti graffiti care au ridicat această mişcare la rangul de artă.

Începând cu anul 1980, Haring a organizat expoziţii în Club 57 din New York. A participat la Expozitia din Times Square, unde a desenat pentru prima dată animale şi feţe de oameni. În 1981, el a schiţat primele sale desene cu cretă pe hârtie neagră şi a vopsit tot felul de obiecte din plastic şi metal.

KEITH HARING a reuşit să atingă cu desenele sale simple milioane de oameni. A ales să rămână dedicat acestui public larg. Şi-a deschis un magazin unde arta sa a fost aplicată pe tricouri, jucării sau magneţi. Mulţi l-au criticat. Keith Haring a primit însă sprijin de la fani şi de la mentorii săi, inclusiv legendarul Andy Warhol. În 1988, Keith Haring a fost diagnosticat cu HIV. În 1989 a creat ultima sa operă, pe zidul unei biserici din Pisa. O pictură numită Tuttomondo. Keith Haring a murit în februarie 1990.


mai multe pe http://www.gandul.info/magazin/keith-haring-artistul-graffiti-omagiat-azi-de-google-printr-un-logo-special-9592062

http://www.realitatea.net/keith-haring-google-logo-pictorul-pentru-care-a-cantat-maddona-omagiat-de_939012.html

http://coca-cola-art.com/2008/08/11/keith-haring/





Gustav Klimt


Dedic acest articol artistului Gustav Klimt a carei opera este una dintre pasiunile mele.


Gustav Klimt s-a născut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiile Vienei. Tatăl său, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia. Despre perioada dinainte de anul 1867, privitor la copilăria lui Klimt, nu avem aproape nici un fel de informații. Se dovedește de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reușește la examenul de admitere la "Kunstgewerbeschule" ("Școala de Arte Aplicate") din Viena. Doi ani frecventează cursurile acestei școli și, concomitent, învață pictura în atelierul maestrului Ferdinand Laufberger.

În 1879 ia parte, sub îndrumarea lui Hans Makart, la organizarea festivităților prilejuite de de aniversarea a 25 de ani de căsătorie a cuplului imperial. Fratele său, Ernst, frecventează aceeași școală de artă. Cei doi frați, împreună cu un coleg, Franz Matsch, decid să lucreze în comun, și tinerii artiști primesc mici comenzi: decorări ale unor porțelanuri, proiecte pentru ilustrații.

În 1880 obțin două comenzi mari: lucrări de decorațiuni la palatul din Sturan, precum și pictarea unui tablou destinat clădirii principale a stațiunii balneare din Karlovy Vary (pe atunci Karlsbad).

În anul 1883, frații Klimt, împreună cu Franz Matsch, fondează la Viena propria lor școală de artă decorativă și primesc comenzi din mai multe părți ale Europei. Curând, cei trei pleacă în România unde execută lucrări pentru decorarea castelului Peleș din Sinaia. În 1886, grupul lor participă la realizarea scărilor noului teatru imperial, Burgtheater, din Viena.










A ntonim la a nonim        „A ntonim la a nonim” este un proiect al artistei Carmen Maftei care își propune să releve o altă perspe...