Realizarea unui colaj constă în decuparea, aranjarea şi lipirea unor bucăţi de hîrtie, pînză, lemn pe o suprafaţă. Arta colajului a fost dezvoltată pe la 1910 de Georges Braque şi Pablo Picasso cu papiers colles - hîrtii lipite. Printre artiştii cu rezonanţă în arta colajului din secolul XX se numără Andy Warhol, Marcel Duchamp, Gilbert&George, Joseph Cornell, Robert Motherwell, Ben Nicholson, Jacques Villeglé. Pe acest blog prezint colajele mele şi promovez artişti în arta colajului.
luni, 14 mai 2012
2007 - un an al colajelor CarmenM
Da, 2007 a fost un an in care am lucrat foarte multe colaje. Multe dintre ele au fost dedicate unei expozitii la Hotelul Unirea din Iasi. A fost prima data cind imi vedeam colajele inramate. Sa stiti ca rama pune in evidenta o lucrare si ii da valoare si mai mare. Bineinteles, ma refer aici la efectul vizual. Oricum, colajele mele arata nemaipomenit inramate. Mai jos aveti citeva dintre colajele din acea expozitie.
vineri, 11 mai 2012
Hannah Hoch (1889-1978) - colajul din grupul de über-macho dadaist berlinez
Hannah Hoch
(1889-1978) este, probabil, cel mai important artist german al modernismului
clasic, a cărui activitate în ultimii ani, a găsit, de asemenea, aprecierea
internaţională. O monografie recentă despre viata si opera lui Hoch lansată pe
piaţa germană prezintă aproximativ 160 de lucrări din toate perioadele de lucru
şi diversitatea extraordinară a artistului creator. Incepînd cu montaje de
fotografii din perioada Dada se trece la lucrările Pop Art şi adezivele
inspirate din anii 1960 combinate într-un colaj, ca o expresie autentică de
o atenţie specială Hoch. Lucrări cheie sînt operele sale pitoreşti din anii de
după perioada Dada, precum şi colajele în forme jucăuşe, experimente şi exemple
de abstractizare lirică, din perioada postbelică. Această biografie foarte
bogat ilustrată se deschide cu fotografii personale, extrase din corespondenţa
şi notele personale ale lui Hannah Hoch, de fapt o privire în viaţa intimă a
unui artist.
Dintre toţi practicanţii de fotomontaj, Hannah
Hoch are una dintre cele mai inovatoare tehnici, în mod constant şi inteligent. Cu toate
acestea, în ciuda carierei
sale prodigioasă, care a durat peste o jumătate de secol, Hoch a fost clasificată
doar ca un simplu dadaist minor, o moştenire nefericită
din perioada sa timpurie cu grupul de über-macho
dadaist din Berlin. Hannah Hoch a fost una dintre figurile
de frunte în mişcarea Dada la Berlin, care a
examinat critic conflictele
sociale în tanara Republica de la
Weimar în perioada de după
Primul Război Mondial. Dadaiştii, care
au promovat tehnica colajului prin care artiştii taie imagini
existente, precum şi reproduceri de ziare tipărite, numai
pentru a le recombina şi reasambla. Această tehnică a colajului a fost deosebit de potrivita pentru mişcarea artistilor
tineri deoarece a permis acestora să disece -
literalmente - şi
sa dezvăluie starea de lucruri negativă în cadrul societăţii.
Viaţa şi perioada
dadaistă
Hannah Hoch sa nascut în Gotha,
Germania. Între anii 1912-1914 a studiat la
Colegiul de Arte si Meserii din
Berlin, sub îndrumarea
lui Harold Bergen. A ales să studieze designul
şi artele grafice, mai degrabă decât de arte plastice. În 1914, la
începutul primului război mondial,
Hannah Hoch pleaca de la şcoală pentru a
lucra in rindurile voluntarilor de la Crucea Roşie.
În 1915 sa întors la colaegiu şi intra apoi la sectia de grafica a Institutului Naţional
de Arte şi Meserii. De asemenea,
în 1915, se împriteneşte cu
influentul Raoul Hausmann,
un membru al mişcării
Dada la Berlin. Implicarea
lui Hannah Hoch în mişcarea dadaistă din Berlin a început serios
în 1919. După şcoală,
ea a lucrat in departamentul de obiecte de artizanat pentru Ullstein Verlag [Press
Ullstein], proiectare tipare de îmbrăcăminte şi de broderie pentru Die
Dame [Lady] şi Die Praktische Berlinerin
[ghid practic pentru femei].Influenţa acestei activităţi timpurii şi de formare poate
fi văzut în lucrările
ei mai târziu care fac referiri la modele de rochie
şi textile. Între
anii 1926 şi 1929 a trăit şi a
lucrat în Ţările de Jos. Hannah Hoch
a avut mulţi prieteni influenţi de-a
lungul anilor, printre care se numără
Kurt Schwitters şi
Piet Mondrian. Hausmann,
împreună cu Hoch, a fost unul dintre primii pionieri ai formei de arta care avea
să fie cunoscut sub numele de fotomontaj.
Ipocrizia
Dada în colaj
În timp ce dadaiştii au fost reticenţi să includă în mod clar o femeie în rândurile lor, Hans Richter a descris contribuţia lui Hannah Hoch la mişcarea Dada ca "sandwich-uri, bere şi cafea”. Artista a fost femeie singuratică printre grupul dadaiştilor din Berlin, deşi Sophie Tauber, Beatrice Lemn şi baroneasa Altele von Freytag-Loringhoven au fost, de asemenea, membre ale acestuia. (dacă este trecut cu vederea), cifrele Dada. Hannah Hoch relatează ipocrizia grupului Dada din Berlin şi societatea germană în ansamblu, în fotomontaj ei, Da-Dandy.
În lucrarea "Jurnaliştii", datând din 1925, Hoch a
folosit tehnica dadaista de fotomontaj. Colajul surprinde şase bărbaţi, pe un fundal de diferite culori, compuşi
din elemente diverse.
Bărbaţii sînt asamblaţi
din diferite părţi: capul nu se potriveşte
firesc pe corp deoarece sînt prea mari. Feţele sînt,
de asemenea, înstrăinate - în diferite grade. Nasurile
sînt nefiresc de mari, la fel şi
urechile, permiţînd asociaţii de multiple. Nasul nerealist de mare,
de exemplu, ar
putea fi o referire la capacitatea
jurnaliştilor de a urmări doar elementele senzaţionale
de ştiri şi a le distorsiona.
http://en.wikipedia.org/wiki/Hannah_H%C3%B6ch
http://homepage.ntlworld.com/davepalmer/cutandpaste/hoch.html
miercuri, 9 mai 2012
Mugur Kreiss - dincolo de realitate
Zeite, icari, zane… In general personaje imaginare, intr-o
realitate pe care ti-o poti construi singur si unde totul este permis. Aripi,
imbracaminte extravaganta, texturi si culori alaturate in puzzle-uri
irepetabile. De ce? Pentru ca este vorba despre colaj. Bucatele de fotografii
de pe pagini lucioase de reviste isi gasesc un nou rost, rupte din contextul
lor: acela de a forma altceva. Faianta, sticla, lemnul, tesaturile devin astfel
piele, pene, rochii bogate, bijuterii…
Totul porneste de la o fotografie, de la un detaliu care
impresioneaza in sine. In jurul acestui prim element se tese povestea. O figura
expresiva, artistic surprinsa, poate deveni o Zeita incasa a Lunii, o Printesa
exuberanta, un Icar neinfrant inca, o Batrana inteleapta…
Imaginatia ii adauga aripi, culori si elemente care te trec dincolo de realitate. Titlul lucrarii nici nu este important, de fapt; ceea ce vezi te conduce in propriul “dincolo”, in propria realitate paralela. Zeita incasa se poate transforma pe data intr-o fata nefericita pentru ca nu poate zbura cu aripile-i prea mici, exuberanta Printesei se transforma intr-un rasfat baroc greu de suportat, Icarul devine un inger razbunator, iar Batrana pare de-a dreptul zeflemitoare…
Inspiratia vine si pleaca – de altfel, ca in orice forma de
creatie artistica. Influentele se schimba si ele – de la Klimt la mozaicurile
lui Gaudi – in functie de starea de moment si de ultimele lucruri vazute,
traite, simtite. Ce ramane munca imensa facuta cu mare rabdare, al carei loc
este luat imediat de oboseala placuta a finalului. Cea mai mare bucurie?
Personajele de dincolo de realitate care se supun starii pe care o ai atunci
cand le privesti. O realitate asemanatoare cu viata. Cu bune si cu rele. (http://analize-si-fapte.com)
Mai multe pe blogul artistului (http://www.mkdesign.ro)
(In rindurile urmatoare am postat un interviu lui arhitectului Mugur Kreiss preluat de pe www.arhimag.ro)
Arhitect Magazin - De ce colaj?
Mugur Kreiss- Ideea a venit dupa ce am vazut un Klimt original. Apoi am fost la Barcelona, unde am vazut de aproape mozaicurile lui Gaudi. M-am gandit mult timp la o alta posibilitate de a ajunge la aceleasi efecte decorative fara a utiliza acuarele, culori pe baza de ulei sau acrilice. Asa am ajuns la colaj. Fac asta in timpul meu liber, pentru a ma relaxa, desi nu pot sta linistit pana cand nu termin lucrarea; lucrez pana noaptea tarziu si, evident, obosesc. Insa e tipul de oboseala care imi place.
Arhitect Magazin - Cum iti alegi temele?
MK - Pornesc intotdeauna de la o fotografie care ma impresioneaza - o figura, o silueta. In jurul ei dezvolt o tema. Incerc sa induc o stare, asa ca personajele sunt de obicei legate de oniric si poveste: zane, icari, zeite imaginare. Intotdeauna trebuie sa fie ceva neasteptat, ceva care sa intrige si sa atraga, sa te faca sa incerci sa descoperi propria semnificatie a ceea ce vezi. Aleg gama de culori in functie de aceasta fotografie si in functie de ce vreau sa transmita lucrarea finala. De cele mai multe ori, ma gandesc pana “vad” in minte cum va arata colajul, insa se poate intampla sa schimb tema pe parcurs, influentat de vreo culoare sau textura.
Arhitect Magazin - Care sunt materialele?
MK - Nu am nevoie dacat de o plansa alba, cateva batoane de lipici si o stiva de reviste bine tiparite, pe hartie lucioasa, din care sa decupez ce imi trebuie. Caut in fiecare fotografie tiparita bucatica potrivita si o montez ca intr-un puzzle unic, irepetabil.
Arhitect Magazin - Poti face doua lucrari identice?
MK - Spuneam ca fiecare lucrare este unica. De ce? Pentru ca, in primul rand, m-as plictisi daca as face mai multe la fel. In al doilea rand, chiar daca as vrea, este imposibil: fotografia de la care pornesc se poate multiplica, insa ceea ce o inconjoara rezulta din inspiratia, de starea mea de moment si de revistele pe care le am la dispozitie. Evident, doua lucrari pot semana destul de tare, insa nu vor fi niciodata identice.
Arhitect Magazin - Cine este Mugur Kreiss?
Mugur Kreiss: arhitect, 40 de ani
Ocupatia: de 13 ani - art director al revistei CASA LUX; alte activitati: arhitectura si amenajari interioare
Pasiuni: design interior, desen, pictura, muzica
Ce imi place: echilibrul, bunul simt, caldura casei mele
Ce nu-mi place deloc: mitocania, fumul de tigara, zgomotul
As fi fericit daca: toti oamenii s-ar gandi putin si la cei din ju
http://www.arhimag.ro/Personaje-posibile---Evadare-din-realitate++articles+article.aid+10402.html
marți, 8 mai 2012
CarmenM si Gustav Klimt….
Daca tot l-am prezentat pe pictorul meu preferat, Gustav
Klimt, pot spune ca inspiratia lucrarilor sale s-a
coborit si asupra mea, in colajele (collage) mele. Ei bine,
am folosit picturile lui Gustav Klimt in unele colaje (collage) de-ale mele.
Una dintre preferatele mele este lucrarea Copacul Vietii, (Tree of Life) si
l-am transpus pentru un client decupind carton ondulat. Lucrarea are dimesiuni mari, 60/70 cm si
am incercat sa creez o atmosfera fantastica printre crengile copacului. Gustav
Klimt de altfel, este un pictor care si-a depasit cu mult epoca in care a trait
si poate de aceea talentul sau extraordinar a scos la iveala o creatie care
astazi este considerata “arta moderna”. Si asta desi el a fost contemporan cu artistii
impresionisti. Am mai folosit o pictura a lui Gustav Klimt intr-un colaj
(collage) facut unui medic obstetrician, la rugamintea unei bune prietene. Lucrarea
“Maternitate” a lui Klimt mi s-a parut extraordinar de potrivia sa o includ in
acest colaj (collage).
luni, 7 mai 2012
Ion Barladeanu - un artist al ironiei sortii
Despre Ion Barladeanu s-au scris multe atunci cind a
fost scos in lumina reflectoarelor datorita colajelor sale. Descoperit intr-o
ghena de gunoi, alaturi de mapa sa plina cu lucrari, Ion Barladeanu nu visa
niciodata ca avea sa fie unul dintre cei mai controversati artisti ai Romaniei.
Si il numesc artist pentru ca, desi foarte multi dintre cei cu studii in arta
l-au scos din categoria artistilor doar pentru ca traia printre gunoaie si nu
era “spalat” cu ani de studii si cizelat pe bancile unor facultati de arta. Llucrarile lui insa vorbesc despre arta, despre crativitate si despre partea frumoasa din
acest om.
Personal, il admir pe acest artist pentru ca inteleg
cum Creatorul nostru a tot si a toate reuseste sa dea har unui om ca sa iasa,
prin imaginatie si creativitate, din realitatea sa cruda. Lucrarile lui Ion
Barladeanu este arta si cine contesta acest lucru priveste doar “zdrentele”
vietii lui Ion Barladeanu. Acest artist roman va fi apreciat la adevarata lui
valoare poate dupa moartea lui, iar romanii se vor mindri cu numele sau peste zeci de ani. Este un artist cu nimic mai prejos decit cei
din strainatate.
Ii dedic aceasta pagina artistului Ion Barladeanu si
il trec printre marii artisti in colaj si fotomontaj din lume, atit de putini
in aceasta arta frumoasa si extraordinara. Nu am sa comentez mai multe, ci am sa
dau mai jos ceea ce a scris pe blogul sau Alexandra Grindean despre acest
artist, multumindu-i in acest fel ca l-a tratat asa cum se cuvine talentului sau.
Culmea este ca, daca vei cauta pe google despre arta colajului vor apare foarte multe pagini in care se scrie despre Ion Barladeanu. Practic, el a devenit reprezentantul artei colajului in Romania. Nu e asa ca e o ironie a sortii?
Culmea este ca, daca vei cauta pe google despre arta colajului vor apare foarte multe pagini in care se scrie despre Ion Barladeanu. Practic, el a devenit reprezentantul artei colajului in Romania. Nu e asa ca e o ironie a sortii?
“Lucrarile artistului Ion Birladeanu au fost descoperite de galeristul Dan
Popescu, in urma cu doi ani, in ghena unui bloc, iar artistul de peste 60 de
ani a expus la Fred Gallery din Londra, alaturi de mari artisti care au marcat
istoria artei”, spune Iulia Sima despre artist, pe blogul Alexandrei Grindean. Personalitatea si viata lui Ion Barladeanu, acest roman care
a ales ca mijloc de expresie colajul, una dintre cele mai apreciate arte ale
secolului 20, ne lasa cel putin uimiti.
Ion Barladeanu s-a nascut in 1946 si de mai bine de treizeci
de ani a evitat sa devina un “cetatean onorabil”. Pe vremea comunismului a
schimbat toate muncile posibile. La douazeci de ani pleaca din satul sau natal
(Zapodeni, judetul Vaslui) si incepe sa munceasca la stuf in Tulcea sau docher
in Constanta.
In Bucuresti este pe rind gropar, taietor la gater, paznic sau muncitor
necalificat la Casa Poporului. Dupa 1989 traieste din resurse marginale
ocupindu-se ca un free lancer de selectarea gunoiului intr-o curte de bloc de
pe strada Mosilor si face mici servicii locatarilor. Nu isi intemeiaza o
familie si nu se mai angajeaza.
In lucrarile sale, Ion Barladeanu, acum reprezentat de
galeria H’Art, a adus o critica ironica la adresa regimului comunist si mai
apoi la adresa politicienilor post-revolutionari. Prin existenta lui, Ion
Birladeanu a selectat timp de mai bine de treizeci de ani imagini din reviste
si a realizat o serie de colaje unice. Si pana ca arta lui sa fie descoperita
din intamplare si mai apoi aratat lumii intregi, Barladeanu isi arata lucrarile
“doar citorva oameni destepti”.
Colajele acestui personaj interesant sunt prezentate acum, ca esentiale
pentru arta colajului, alaturi de creatii ale unor artisti ca Marcel Duchamp
sau Andy Warhol. Expozitia de la Londra este curatoriata de catre specialistul
in colaj Pavel Zoubok.http://alexandragrin.wordpress.com/2009/08/04/ion-birladeanu-romanii-l-au-facut-gropar-englezii-artist/
http://www.drivebyplanet.com/2010/02/ion-barladeanu-homeless-romanian-artist.html
http://www.hartgallery.ro/index.php?page=artist&id=11
Jordi Estivill – artistul colajelor din obiecte scoase din uz
Astazi prezint un artist spaniol cu niste creatii foarte frumoase si interesante. Este vorba despre Jordi Estivill, artistul colajelor din obiecte scoase din uz.
Jordi Estivill s-a nascut in Barcelona, in 1959. A studiat arta la Scoala de Massana în Barcelona – istoria sculpturii în tehnica de modelare la Şcoala de Arte şi Meserii din Barcelona. Este absolvent în artele spectacolului la Institutul de Teatru din Barcelona. După ce a lucrat mai multi ani în teatru şi televiziune a ales să se dedice în totalitate artelor creative. În acest spaţiu de mare expresivitate lucrează, în principal, sculptura in teracota, pictura, ilustratie si exploreaza mai ales arta colajului şi arta asamblarii, devenind un expert real. Artistul spaniol foloseste foarte des materiale reciclate, cum ar fi lemn, carton, obiecte găsit, etc Metodele sale de lucru şi stilul vesel colorat este adesea influenţat de marii maeştri ai avangardele secolului XX care au transmis personalitatea lor pozitiva, comunicativitatea şi atentia la detaliu. Aceste calitati il identifică oriunde ar merge. Jordi Estivill a avut numeroase expoziţii în statul spaniol (Barcelona, Sevilla, Madrid), dar şi în străinătate (Bruxelles, Paris) fiind confirmat ca un artist matur şi confirmat.
Mai multe informatii pe
http://pulsobcn.com/tag/jordi-estivill/
http://www.jordiestivill.com/seccion.asp?0=2&1=420174&2=16830
vineri, 4 mai 2012
KEITH HARING - artistul graffiti – sarbatorit astazi de Google
Astazi se implinesc 54 de ani de la nasterea artistului graffiti Kaith Haring, sarbatorit de Google. Keith Haring s-a născut pe 4 mai 1958 în oraşul Reading din Pennsylvania, SUA şi a crescut în Kutztown cu mama sa, Joan Haring şi tatăl său, Haring Allen, un caricaturist. El a avut trei surori mai mici, Kay, Karen and Kristen. Interesant este faptul că părinţii săi au vrut neapărat ca numele tuturor copiilor să înceapă cu litera ''K''.
Majoritatea lucrărilor artistului graffiti sunt inspirate
din viaţa oamenilor din New York,
din gesturile pline de energie şi vitalitatea debordantă a acestora. Google
a respectat stilul lui Keith Haring şi a realizat o grafică a
logo-ului în acelaşi ton.
Haring a atras pentru prima dată atenţia publicului prin desenele sale cu cretă realizate pe peroanele de la metroul new-yorkez. Arta sa se remarca prin folosirea de linii îndrăzneţe, culorii vii şi figuri active care transmit mesaje puternice despre viaţă şi unitate.
Aici l-a cunoscut pe Jean-Michel Basquiat, un alt ''artist al străzii'', poreclit ''copilul graffiti''. Cei doi sunt consideraţi primii artişti graffiti care au ridicat această mişcare la rangul de artă.
Începând cu anul 1980, Haring a organizat expoziţii în Club 57 din New York. A participat la Expozitia din Times Square, unde a desenat pentru prima dată animale şi feţe de oameni. În 1981, el a schiţat primele sale desene cu cretă pe hârtie neagră şi a vopsit tot felul de obiecte din plastic şi metal.
KEITH HARING a reuşit să atingă cu desenele sale simple milioane de oameni. A ales să rămână dedicat acestui public larg. Şi-a deschis un magazin unde arta sa a fost aplicată pe tricouri, jucării sau magneţi. Mulţi l-au criticat. Keith Haring a primit însă sprijin de la fani şi de la mentorii săi, inclusiv legendarul Andy Warhol. În 1988, Keith Haring a fost diagnosticat cu HIV. În 1989 a creat ultima sa operă, pe zidul unei biserici din Pisa. O pictură numită Tuttomondo. Keith Haring a murit în februarie 1990.
http://www.realitatea.net/keith-haring-google-logo-pictorul-pentru-care-a-cantat-maddona-omagiat-de_939012.html
http://coca-cola-art.com/2008/08/11/keith-haring/
Gustav Klimt
Gustav Klimt s-a născut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una
din suburbiile Vienei. Tatăl său, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia.
Despre perioada dinainte de anul 1867, privitor la copilăria lui Klimt, nu avem
aproape nici un fel de informații. Se
dovedește de timpuriu talentat la
desen, la 14 ani reușește la examenul de admitere la "Kunstgewerbeschule"
("Școala de Arte Aplicate")
din Viena. Doi ani frecventează cursurile acestei școli și, concomitent,
învață pictura în atelierul maestrului Ferdinand
Laufberger.
În 1879 ia parte, sub îndrumarea lui Hans Makart, la
organizarea festivităților prilejuite
de de aniversarea a 25 de ani de căsătorie a cuplului imperial. Fratele său,
Ernst, frecventează aceeași școală de artă. Cei doi frați, împreună cu un coleg, Franz Matsch, decid
să lucreze în comun, și tinerii artiști primesc mici comenzi: decorări ale unor
porțelanuri, proiecte pentru ilustrații.
În 1880 obțin două
comenzi mari: lucrări de decorațiuni la
palatul din Sturan, precum și pictarea
unui tablou destinat clădirii principale a stațiunii
balneare din Karlovy Vary
(pe atunci Karlsbad).
În anul 1883, frații
Klimt, împreună cu Franz Matsch, fondează la Viena propria lor școală de artă decorativă și primesc comenzi din mai multe părți ale Europei. Curând, cei trei pleacă în România
unde execută lucrări pentru decorarea castelului Peleș din Sinaia. În 1886, grupul lor participă la realizarea
scărilor noului teatru imperial, Burgtheater, din Viena.
Mai multe informatii http://ro.wikipedia.org/wiki/Gustav_Klimt
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
A ntonim la a nonim „A ntonim la a nonim” este un proiect al artistei Carmen Maftei care își propune să releve o altă perspe...
-
Azi prezint ceva inedit şi diferit de ce se găseşte pe blog. Este vorba despre ce am găsit pe internet despre originea cuvîntului, numelui,...
-
Constantin Brâncuşi (n.19 februarie 1876, Hobiţa, Gorj - d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuţii covîrşitoare la ...
-
COLÁJ, colaje, s.n. - Procedeu artistic care constă în compunerea unui tablou prin lipirea laolaltă a unor elemente eterogene ( un sistem c...














































