marți, 22 mai 2012

Cojale dedicate Eclipsei totale de Soare din 11 august 1999


Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999 a fost un prilej extraordinar să fac în acel an o serie de colaje dedicate acestui eveniment astronomic. M-am pregătit atunci pentru o expoziţie personală care a avut loc în Tabăra de science fiction “Atlantikron” chiar pe 11 august 1999. Mai jos aveţi citeva dintre colajele inspirate de eclipsa de atunci.















Da, îmi face plăcere să-mi amintesc de acel eveniment. De aceea am să dedic aici şi un material scris din amintirile mele de atunci. Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999 a fost un eveniment astronomic extraordinar pe care, din păcate, românii nu prea au ştiut atunci cum să-l folosească pentru a-şi promova ţara. Dar, au făcut şi ei ce au ştiut mai bine la acea vreme pentru a marca eclipsa: o bancnotă din plastic de 2000 de lei, o monedă de 500 de lei, două medalii şi un timbru. 











Pe-atunci lucram corespondent la cotidianul central Evenimentul Zilei. Cu un an înainte, în 1998, eram în Tabăra de Science Fiction “Atlantikron” şi acolo fusese invitat directorul Centrului Astronomic din Bucureşti, dr. Harald Alexandrescu,  care a susţinut o conferinţă tocmai pe această temă: Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999. De la el am aflat că România era amplasată în acea “bandă” în care vizibilitatea era de aproape 100%. Un lucru care se întîmplă o dată la cîteva sute de ani. Pot spune acum că cine a văzut Eclipsa totală de Soare din 1999 a fost un privilegiat, deoarece aşa ceva se întîmplă o singură dată în viaţă. Cînd m-am reîntors acasă am scris o ştire şi amfăcut o copie după harta cu banda de vizibilitate luată de la domnul Harald alexandrescu şi le-am transmis prin fax la Evenimentul Zilei. Pe-atunci articolele se scriau la maşina de scris manuală şi se transmiteau prin fax. J) Articolul meu a fost publicat pe ultima pagină, în colţul din stînga sus, în septembrie 1998 şi a fost preluat de aproape toate televiziunile centrale din acea perioadă: PRO TV, Antena 1, Prima TV, iar la începutul anului 1999 aproape toate au început să dea ştiri din ce în ce mai dese despre eclips, iar unele chiar au avut şi calendare şi ceasuri care marcau cîte zile, ore, minute mai erau pînă la evenimentul astronomic. Aşadar, Evenimentul Zilei a fos primul ziar care a anunţat cu aproape un an înainte acea eclipsă, iar eu am fost primul ziarist care a scris pentru prima dată despre Eclipsa totală de Soare din 1999. J) Acum îmi vine să zîmbesc despre amintirile astea şi de faptul că mă mîndresc cu chestia asta


Despre Eclipsa totală de Soare din 11 august 1999

Ultima eclipsa totala de Soare a acestui secol a avut loc la 11 august 1999 si banda sa de totalitate a strabatut Europa, cel mai dens populat continent, cu cele mai bune cai de acces in zona eclipsata,  si tara noastra pe directia vest-sud-est. Umbra Lunii a strabatut în 3 ore si aproape 7 minute, un traseu de latime variabila, lung de aproximativ 14 000 km, acoperind 0,2% din suprafata Pamântului. Fenomenul a fost vizibil de pe o suprafata mult mai mare a Pamântului, ca eclipsa partiala: traseul penumbrei Lunii a acoperit nord-estul Americii de Nord, toata Europa, nordul Africii si jumatatea de vest a Asiei . Pentru Romania Eclipsa totala de Soare din 11 august 1999 a prezentat un interes major deoarece MAXIMUL eclipsei s-a produs pe teritoriul tarii noastre, in apropiere de Rimnicu Vilcea.

Intilnind Pamintul pe suprafata Oceanului Atlantic si sfirsindu-si periplul intr-un alt ocean, Oceanul Indian, umbra Lunii a strabatut doua continente si o mare, Marea Neagra. Din acest lung traseu, s-a detasat locul in care s-a produs maximul eclipsei - pe teritoriul tarii noastre, in apropiere de Rimnicu Vilcea. Momentul de maxim al unei eclipse se produce cind axa umbrei Lunii (dreapta ce uneste centrul Soarelui si al Lunii) trece cel mai aproape de centrul Pamintului (minimul distantei dintre axa umbrei Lunii si centrul Pamintului, g, se exprima in unitati de raze terestre ecuatoriale; pentru eclipsa din 11 august 1999, g = 0,506). În apropiere de Rimnicu Vâlcea s-au inregistrat: 

· durata maxima a totalitatii ( 2m 23 s);
· acoperirea maxima a Soarelui (103%);
· inaltimea maxima a Soarelui deasupra orizontului (590);
· latimea maxima a benzii de totalitate (112 km);
· cea mai mica viteza a deplasarii umbrei Lunii pe sol (680 m/s sau 2448 km/ora).
(date preluate de pe www.referat.ro)


luni, 21 mai 2012

Colajul şi... statuia lui Traian cu lupoaica - artişti anonimi


Statuia împăratului Traian cu lupoaica este amplasată pe treptele Muzeului Naţional de Istorie de pe Calea Victoriei, din Bucureşti. Pentru acest monument  Primăria Capitalei a plătit 45.000 de euro. Tema operei de artă, realizată de artistul Vasile Goduz, este geneza poporului român născut, conform legendei (doar o legendă), din amestecul dacilor şi romanilor. Asfel că, potrivit acestei presupuneri, cele două personaje, Împăratul Traian şi o lupoaică cu capul inspirat din celebrul stindard dacic (un cap de lup înfipt într-un par), sînt foarte nimerite, potrivit autorului sculpturii, să ateste, într-o manieră artistică, această mixtiune din care a apărut, potrivit unora, poporul român. Personal, eu sînt convinsă că ne tragem doar din daci. Că ne-a fost influenţată limba şi de cea latină este altă poveste. Oricum, cred că unii daci ştiau foarte bine limba latină şi chiar greaca, deoarece mulţi meşteri greci au lucrat la zidurle cetăţii Sarmisegetuza, iar latina era limba locuitorilor unui imperiu puternic, imperiul roman. Este improbabil aşadar ca dacii sa nu cunoască această limbă avînd în vedere că romanii şi-au întins imperiul pînă la graniţele Daciei.


Unii romani au gasit încă o modalitate de a se distra pe seama acestei sculpturi. Imediat ce a fost amplasată în acest loc vizibil au şi apărut comentarii. Eu am ales colajele dintr-un motiv evident :)















Foto preluate de pe: 



Mai jos aveţi nişte imagini cu stindardul lupul dacic văzut de Terra Dacica Aeterna, o reconstituire după sursele antice, literare şi arheologice. Mai multe informatii pe aceasta temă pe http://cuibus.ro/blog/lupul-dacic-vazut-de-terra-dacica-aeterna.html. Un material interesant de altfel. Apoi am postat imagini cu celebra sculptură lupoaica alăptînd pe  Romulus şi Remus, întemeietorii Romei pentru a intregi elementele care au fost folosite pentru realizarea sculturii atiti de controversate.



 



 

 


Despre istoria şi semnificaţia aceastei statui ajunsă pe treptele Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti găsiţi pe:


vineri, 18 mai 2012

Lydia Lys – colajul în arta ilustraţiei


Căutînd pe internet artişti în arta colajului am descoperit pagina unei artiste din Franţa, Lydia Lys, care mi-a plăcut foarte mult. Regăsesc ceva din sensibilitatea lucrărilor ei şi în lucrările mele şi poate de aceea m-am simţit aproape de această artistă şi am dorit să o aduc aici, şi pe blogul meu. Mai jos am tradus ce am găsit despre ea pe Google şi cîteva dintre lucrările ei prezentate pe blogul: http://www.lyslydia.fr

Lydia Lys Selimalhigazi este un designer de artă de 25 de ani, născută în Paris, Franţa. După un master în design grafic, în prezent, ea lucrează ca director artistic de juniori, atât pe cont propriu, cît şi pentru diferite agenţii, în special în domeniul cultural de editare. Ea este, de asemenea, şi ilustrator şi expune la Paris, la New York etc. Munca ei de ilustrator rămâne, însă, în mod voluntar, foarte personala, dictată de dorinţa ei, şi nu orchestrată de constrângeri. Colajele ei au fost găzduite de diferite reviste şi webzines. Ea lucrează independent pentru diferite reviste, modele de pliante, coperti de carte, afise, etc., dar în prezent este art director al companiei Lys. Ilustraţiile şi lucrările Lydiei Lys Selimalhigazi sînt un colaj de lumi misterioase, suprarealiste, romantice şi fantastice. Lydia Lys reuşeşte să colze imagini ale animalelor cu cele umane, construind un puzzle inedit şi puţin ciudat. Dar ce nu este ciudat, în general,  în colaj? Jocul său de-a colajul scoate la iveală potriviri ciudate şi extraordinare între om şi animal.




















A ntonim la a nonim        „A ntonim la a nonim” este un proiect al artistei Carmen Maftei care își propune să releve o altă perspe...