miercuri, 10 octombrie 2012

Ray Villafane un "Picasso al sculpturilor în dovleci"

Odată cu apropierea sărbătorii de Halloween artiştii americani ies la rampă cum uimitoare sculpturi în dovleac. Printre aceştia se remarcă în mode deosebit un artist de 43 de ani,  Ray Villafane, care a dus sculptura în dovleac la un alt nivel şi a fost supranumit "Picasso al sculpturilor în dovleac". Bazandu-se pe experienţa sa în artă şi pe munca sa în proiectarea de modele pentru DC şi Marvel Comics, Ray Villafane sculpteaza feţe complicate şi oribile din dovleci. Sculpturile sale înfăţişează gargui gotici, căpcăuni sau celebre personaje de animaţie sau de film, ca Frankestein, Popeye trist, un vampir sau actorul Gérard Depardieu. "Cel mai complicat model de dovleac pe care le-am proiectat este unul care mi-a luat să-l lucrez cea mai bună parte a unei zile. În mod obişnuit, însă, sculpturile durează doar cîteva ore", spune Ray Villafane.




Ray Villafane face în mod obişnuit prototipuri de caractere sculptate în ceară pentru jucării, lucru cu care îşi petrece o mare parte din timpul său în urma. Dar pentru cel puţin o lună pe an, el experimentează şi pe “pînza de dovleac”, creţiii care includ un monstru acoperit cu şerpi, un craniu în curs de dezvoltare sau un străin cu gheare şi dinţi. În fiecare an, în luna octombrie Ray Villafane intră în competiţia "Halloween Wars", un concurs de copt şi sculptură în dovleac, competiţie pe care a cîştigat-o de cîteva ori. El călătoreşte pentru o mare parte din octombrie prin toată America şi, pentru un tarif de 2.500 dolari pe zi, face sculpturi în dovlec pentru oricine plăteşte. În schimb, la el acasă, în suburbia Phoenix a Surprise din Arizona, Ray Villafane îşi pierde frecvent nopţile lucrînd la proiectele sale. El iubeşte viaţa liniştită de la ţară şi sentimentul de izolare. "E ca şi cum aş avea gînduri profunde pe timp de noapte", a spus el.






 

 


"Procesul de realizare a unei sculpturi este pentru mine mai uşor. Mai greu cu ideile. Atunci cînd mă blochez începe să fac reduceri îndrăzneţe şi sap în dovleac mai agresiv în speranţa de a vedea ceva ce nu am putut găsi înainte. Este şi un risc. Dacă sparg dovleacul pînă la mijloc atunci îl distrug şi nu-l mai pot folosi. O altă metodă de a aduce insporaţia este de a sta culcat pe un şezlong lîngă piscina din curte şi de a mă uita la stele”, explică artistul amercan.









 
Ray Villafane este un nativ din Queens, New York, care a absolvit Şcoala de Arte Vizuale din New York. El şi-a început cariera în sculptură acum 12 de ani în urmă, în timp ce lucra ca profesor de artă în Bellaire, Michigan  La început, Ray Villafane a făcut cîţiva dovleci pentru elevii lui, însă foarte curînd părinţii au început să-i solicite sculpturile plătindu-i 25 dolari pentru fiecare. El a sculptat astfel multe chipuri elaborate iar în timp ce lucra, elevii din clasa sa erau trimişi la joacă.





Artistul american şi-a început cariera în sculptură cu benzi desenate, în 2004, şi a renunţat în cele din urmă la cursurile de predare. În prezent, el primeşte şi onorează comenzi personalizate de pe internet, oferă lecţii de sculptură, şi lucrează la o carte şi un calendar cu sculpturile sale în dovleac. În 2010, de Halloween, el a fost invitat la Casa Albă pentru a lucra cu magia lui.







Imagini preluate de pe:

Un reportaj în engleză pe:



luni, 8 octombrie 2012

Omul cîine sau cîinele om în viziunea lui Sebastian Magnani

Nimeni nu ştie cum, dar în foarte multe cazuri, cîinii de companie ajung să semene “leit” cu stăpînii lor. Sau poate este invers! Plecînd, poate, de la această temă, un fotograf elveţian, Sebastian Magnani, a realizat o serie de colaje digitale foarte originale. Seria de portrete intitulată "Underdogs", un termen folosit pentru descrierea unui competitor (din sport, politică, etc), realizată de Sebastian Magnani stîrnesc amuzamentul, admiraţia, dar şi nedumerirea privitorilor. Ele înfăţişează mai mulţi cîini îmbrăcaţi în haine omeneşti care creează o posibilă ilustrare a tendinţei de antropomorfizare, obiceiul oamenilor de a atribui animalelor, în cazul acesta cîinilor, însuşiri omeneşti. “În 2009, am avut o idee spontană şi anume să fac un portret din imaginea cîinele meu cu cea a prietenul meu, să suprapun practic cele două într-o singură persoană. Colajul care a ieşit din suprapunere a fost publicat în acelaşi an într-o revistă skateboard şi am reuşit să obţin de muncă, pentru scurt timp, la această publicaţie. Apoi, după o lungă pauză, am avut ocazia de a merge la o şcoală de dresaj canin, iar în vara anului 2012 am extins seria mea de portrete cîine-om  după ce am reuşit să fac acolo multe poze”, povesteşte artistul Sebastian Magnani.







Vă invit să vedeţi şi alte fotografii ale artistului Sebastian Magnani, pe care le veţi găsi la adresele de mai jos, pentru că este păcat să-i limităm opera doar la aceste colaje. Vă asigur că merită efortul.





vineri, 5 octombrie 2012

Armeanul Vahram Davtian pe drumul vechilor maeştri ai Renaşterii

Vahram Davtian (născut în Vanadzor, al treilea oraş ca mărime din Armenia, în 1961) este un pictor şcolit în fosta Uniune Sovietică, dar mai întîi la Institutul de Arte Frumoase Erevan, apoi la Academia de Arte din Sankt-Petersburg. Vahram Davtian este un artist a cărei artă se deplasează între realism magic şi absurd, aceasta fiind concepţia sa filosofică asupra Renaşterii. Capacităţile tehnice ale Vahram Davtian ca artist sînt la cel mai înalt nivel, el creîndu-şi operele cu o metodă de pictură în multe straturi, aceeaşi care a fost folosită de vechii maestri şi singura care permite transmiterea în adîncime a culorilor pentru a reflecta la maxim gradaţiile lor. Stăpînirea perfectă a acestei tehnicii lasă mai mult timp artistului pentru a dezvolta subiectul tratat şi pentru a se scufunda în lumea pe care o creează, dar şi pentru a studia legile sale.





Lumea creată de imaginaţia lui se află dincolo de timp şi spaţiu, fiind imposibil de determinat fie ora din zi sau anotimpul. Aceasta este tocmai cheia cu care artistul dă lucrărilor sale mister şi magie. Iar personajele sale fabuloase, dar totuşi delicate şi pline de personalitate, sînt inspirate din lumea circului şi prezintă diferite caractere cu o ironie rafinată.














“Legile sînt dictate de însuşi Davtian pentru personajele sale aşezate într-un spaţiu tridimensional ]n care "aruncă" unele obiecte casnice. Vahram Davtian schimbă chiar şi legea gravitaţiei în tablourile sale şi pune personajele într-o stare similară cu cea a de imponderabilitate. O întrebare apare însă: cum să-şi exprime interacţiunea dintre personaje şi obiectele din plan pe o pînză? Şi Davtian artistul găseşte soluţia: creează o metodă de plasticitate figurativă. După ce a găsit "cheia" capacităţilor sale tehnice şi fiind dotat cu un talent natural, artistul, înarmat cu răbdare, se extinde pentru a deschide graniţele spre lumea lui fantastică cu fiecare nouă pictură”, comenta în 2006, la expoziţia sa de la New York, criticul de artă Svetlana Vais

















A ntonim la a nonim        „A ntonim la a nonim” este un proiect al artistei Carmen Maftei care își propune să releve o altă perspe...